marți, 10 decembrie 2013

Laie bucalaie

Cred ca am înțeles unde bate Vodafone cu omniprezenta lor campanie cu Ghita ciobanul. Trebuie sa aibă o legătura cu marele gol format, în media, odată cu întemnițarea distinsului și mult prea iubitului domn Gigi Becali.
Știu, balada noastră "națională" este Miortita deci în conștiința noastră românească exista brânză de cioban, asa ca nu se poate un audiovizual fără un cioban în prim plan. Pam pam. Dacă se poate cu aceeași inițială și mai bine.
Din perspectiva mea, tot ceea ce reușesc sa facă cei de la Vodafone cu aceasta campanie este sa atragă asupra lor imensul respect pe care îl port și domnului Becali.

joi, 5 septembrie 2013

Sunt la mare deci exist

Nu stiu daca am mai spus-o sau nu pe blog, dar imi este mila de conationalii nostri care traiesc aproape de mare. Si o spun la modul cel mai serios. Aceasta apropiere de mare ii face pe acestia sa ia in considerare ca principala destinatie de concediu marea nostra, vecina Dobrogei. Cum universul cunoasterii lor este limitat la multimea senzatilor si gusturilor experimentate acolo, se nasc cu usurinta fraze ca cele de mai jos:


Si eu cand am fost in clasa a VI-a in Franta, i-am dus la taicameu un vin de Bordeaux, deci na ceva mai special asa. Mama stii ce naspa era? Pai un vin din asta romanesc demidulce, dulce e mult mai bun ca ala! Doar ca ala e de Bordeaux

Peter Mayle, poftim cultura!

vineri, 26 iulie 2013

Inceputul

Era o vara extrem de calduroasa intr-un an greu, poate chiar determinant. La etajul 3 al unui apartament incins de soarele, aflat in luna lui cuptor, rasarit deja de 10 ore, pe un fotoliu, un tanar se relaxa uitandu-se la televizor. In camera alaturata, un altul stia ca mai are 3 zile de tras. Pe acesta din urma, il relaxa sa alerge seara. Era un pic mai racoare iar alergatul chiar daca era printre betoane, il deconecta. Terra nu era departe, in 15-20 de minute picioarele sale de cocostarc il duceau acolo.
De cateva zile, pe alergator il atragea ceva, era o voce care venea dupamasa din televizorul tanarului de pe fotoliu. Era o voce barbateasca. Ba nu doua voci. Calde si putin raraite, vorbeau romana. Ba nu franceza... oricum o combinatie intre cele doua. Era Turul Frantei, anul era 2003 iar eu eram in ultimele zile dinaintea examenului de admitere la AC, imi placea sa alerg sa scap de tensiunea admiterii si imi placea sa ii aud pe cei doi Radu dupamasa. Ma relaxa. Ca pe sugar sanul mamei sale. A fost primul meu contact cu Turul Frantei, Nenumitul American castiga al 5-lea sau Tour cu 1 minut in fata Ursului german iar eu deveneam fan al ciclismului.




marți, 23 iulie 2013

O ionesciana

Il stiti pe fiul regelui de Viscri al Romaniei, sotul lui Kate, fratele lu alalalt print care se imbata si ulterior apar poze cu el dezbracat, proaspatul tatic? William, cheliosul numarul 3 al Angliei. O sa fac o exceptie si nu am sa vorbesc despre fiusu' asa cum s-ar astepta lumea, ci chiar despre el.
Deci William asta, inima de rac sau cum ii zice, daca s-ar fi nascut cu o zi mai repede ar fi fost perfect!

joi, 6 iunie 2013

Ganduri de un ineuan la New York

Daca cineva m-ar fi intrebat in urma cu 2-3 ani daca vreau sa merg in Statele Unite ca si turist, as fi raspuns: nu! ce, sa merg sa vad o societate cu istorie de 300 de ani?
A fost insa suficient sa deschid intr-o zi google maps si sa ajung pe strazile din Manhattan. Am simtit brusc un fior si fluturi in stomac, indragostit iremediabil. Toate perceptiile mele despre americani au disparut dintr-o data si din "nu vreau in state" am devenit "trebuie sa mergem in New York". I-am dat mail celei mai faine colege de vacanta si in ciuda unor mici discutii legate de perioada, durata si buget totul a mers ca pe roate.
Pe mine New York-ul m-a dat gata, se prea poate ca cinematografia americana sa aiba un mare rol aici (vezi Seindfeld, Friends sa dau doar 2 exemple) si creierul meu sa aiba implantat un cip "New York-ul este fabulos". Poate e Sinatra de vina sau US Open sau Broadway sau Madison Square Garden sau Statuia aia de care generatii de imigranti ajunsi cu vaporul acolo isi legau sperantele. Poate sunt toate la un loc.
New york-ul e o alta lume, e fascinant sa vezi atata lume, atat de pestrita si de diversificata. Atatea nuante de culoare de la piele la tatuaje la imbracaminte la par la stil de imbracaminte. Cred ca New York-ul este locul unde un fotograf profesionist poate sa surprinda cel mai bine oamenii si relationarea lor. Plus mai sunt cladirile. Chiar daca nu au coloseumuri si acropole chiar si zgarie norii au farmecul lor (ca si niste femei grase. Ce ele nu au suflet?) si sunt multe momentele in care gatul isi arata functionalitatea si pentru un om inalt, asa ca mine. Mi-a placut in downtow-ul cu al sau Financial district si Midtown-ul cu zgarie norii sai si multimea de turisti grabiti la un suvenir si un bilet la o piesa de teatru si am adorat Chelsea, Greenwich, upper west side (bine cine nu ar adora sa fie vecin cu Beyonce si Cameron Diaz). Parca fiecare cartier are vibe-ul sau si simteam ca ma regasesc cate putin in fiecare.
Fetele sigur sunt familiarizate cu expresia "All the good ones are either married or gay". Oh well this is so fucking true! Barbatii care aratau cel mai bine in NY erau cei gay sau cei care se plimbau cu o fata de mana. Si da atingem si subiectul gay-lor, sunt destul de multi dar nu sunt deloc deranjanti. Sunt cam ca niste italieni in Italia, ca la noi sunt multi libidinosi. Gay-i au un cartier "al lor", exista si o strada "Gay", iar aceasta comunitate e parte componenta din acel spectacol al strazii de care ziceam mai sus.
Mi-a placut ca oamenii au o politete imediata foarte bine dezvoltata, sunt toata ziua cu "sorry", "thanks", "how you doing man", "sure I can help you" in gura. Evident ca asta nu inseamna mare lucru, e ca atunci cand pui o poza faina pe facebook, primesti 50 de like-uri dar acasa tot singur dormi. Si asta e un dezavantaj al oraselor mari, al oricarui oras mare, intr-o masura mai mica sau mai mare o jungla. Fugi sa prinzi metroul, dormi in el pana la servici ca face 28 de minute, te dai jos te urci in urmatorul mai dormi 17 minute, lucrezi, mananci, lucrezi faci drumul inapoi cu metroul si la finalul lunii ai suficienti bani sa iti platesti chiria, facturile mancarea si chilotii. Tu esti insa complet neglijat.
New York-ul este departe de Europa si in distanta si in mentalitate si poate si in timp. Si chiar daca nu are istoria si cultura din europa si nici femeile asa de frumoase, parca e in viitor, si nu stiu cum sunteti voi dar eu tot timpul mi-am dorit sa merg in viitor. Si o sa mai merg!

vineri, 17 mai 2013

Ourovision

Nu sunt un urmaritor al concursului Eurovision, pentru simplul fapt ca mi se pare o prostie. Un concurs inter tari bazat pe cantat, cu un sistem de vot cel putin ciudat, usor de masluit si care favorizeaza tarile "infratite" (tarile din fosta URSS, tarile scandinave, etc). Deci un concurs subiectiv de subiectiv.
In tarisoara noastra, bineinteles ca se dau batali peste batalii, legat de cine participa la acest grandios eveniment. Doar nu s-ar pune problema: de ce exista caini pe autostrada? sau ca sa reformulez: "de ce singurii 300 km de autostrada pe care ii avem sunt plini de caini?"

Sa revenim, despre Cezar Ouatu pot sa spun cu siguranta ca e sustinut din spate de Nastase (vezi si sprijinul Antena3). Numele lui e un mesaj inconstient care ne este injectat in creier, cand auzi ouatu e clar ca Nastase e primul lucru care iti vine in minte. Ce ba, ati crezut ca nu ma prind?

In urma evolutiei de aseara a lu' Nastase  (nu ma mai complic sa ii zic ouatu) am ramas cu paragraful urmator:

La finalul reprezentatiei lui Cezar Ouatu prezentatoarea a spus glumind: “Every successful man has a woman under his skirt”
Adica in traducere libera: pe langa faptul ca nu ai oua coaie, ai mai si venit imbracat intr-o fusta! Vestimantatia e Dracula style, normal. Foarte original din partea Romaniei, ma gandesc de unde le-a venit idea?
Ar mai fi de amintit ca Cristian Faur, compozitorul melodiei, este originar din... ati ghicit: INEU. Nu sunt insa sigur daca asta este un motiv de mandrie, vezi primarul Timisoarei.

Ca o incheiere vedeti si modul in care Cristian Tudor Popescu l-a imitat pe Cezar acuma ceva timp la o interventie de la Europa FM
Mie mi-a placut mai mult melodia lu Turcescu. Stati, stati stiu ce vreti sa spuneti: sunt basist!

joi, 18 aprilie 2013

Branding error

Uite ca am ajuns si la ziua "Cand o zbura porcul".



Urmeaza pastele cailor!

miercuri, 6 februarie 2013

Alb vs Negru

Update: rectific, sunt doar 14.300 de preoti, deci rationamentul de mai jos nu mai este valabil!

In Romania exista 45.000 medici (in spitale) si 56.000 de preoti si peste 200.000 de profesori, iar imaginea de mai jos este mai mult decat graitoare.


Nu stiu daca raportul asta intre numarul de medici/preoti/profesori e bun sau rau. Sunt subiectiv deci nu pot trage niste concluzii impartiale. O dezbatere ar fi insa interesanta, si un punct de inceput poate fi asta. Privind aceste cifre 45.000 vs 56.000 din punct de vedere matematic, eu trag concluzia ca un roman are mai multa nevoie de preoti decat de medici. Deci merg mai des la preoti decat la medici. Deci un roman in viata lui are parte de mai multe botezuri/nunti si inmormantari decat cazuri de boala. Ok, pai sa o luam punctual:
  • un roman este botezat la cateva luni dupa nastere, deci in medie 1 botez/om (sunt foarte rare cazurile in care cineva se boteaza o a doua oara)
  • un roman face 1, 2, 3 nunti. Hai sa zicem, de la nasu mare, o medie de 2 nunti/om (ne ajuta Bahmuteanca sa ajungem la aceasta medie)
  • un roman moare o singura data.(Asta daca nu e Isus sau Lord Blackwood din Sherlock Holmes) Deci 1 inmormantare/om (desi la nea Sergiu Nicolaescu au zis nu)
Tragem linie adunam si rezulta 4 evenimente la care un roman are imperios nevoie de un preot. Asta inseamna ca un cetatean al Romaniei ajunge in medie la un medic intr-un numar de ori intre 1 si 4 in intreaga lui viata lui. Deci in urma uneia din cele 1-4 dati, viata lui se sfarseste. Gata, das Ende, Fine, The End, Vege. Pai atunci am putea trage concluzia ca medicii sunt prosti daca un om merge la ei de 4 ori in viata si in una din acele dati ajunga sa moara. Adica sansele ca sa fiu salvat odata ce m-am imbolnavit sunt de sub 25%?!!
Deci daca medicii sunt prosti de ce sa ii mai platim. Am putea sa avem mai putini medici si mai multi preoti, cum ar fi un raport de 1 medic la 10 preoti? Nici nu ar fi foarte greu, trebuie ca 35.000 de medici sa se faca preoti.

P.S: In aceasta exhaustiva analiza am luat in calcul doar evenimentele majore din viata unui om in relatia cu medicii si preotii. Cazurile de boala usoara sunt tratate, in mod normal, de medicii de familie. Aceste cazuri le-am simplificat din calculul facut de mine cu sfintirea anuala a casei facuta de preot, spovedaniile si exorcizarile.

marți, 22 ianuarie 2013

Bolnavi in siguranta

Am sa fiu destul de scurt, si am sa prezint o imagine extrasa din bugetul Romaniei pe anul 2013. Imagine care ar trebui sa faca cat 1001 de cuvinte, si apoi am sa detaliez ce semnifica aceste cifre reci:

Romania este tara care cheltuieste pentru plata salariilor angajatilor din MAI (politie, jandarmerie, politia de frontiera etc) de 12 ori mai mult decat pentru salariile angajatilor din sanatate (medici, asistente, personal auxiliar). Eee lasa ca astia din ultima categorie sunt spagari... wait a second, defapt si cei din...
O comparatie asemanatoare se poate face si intre cheltuielile salariale din Educatie vs Aparare. Ceea ce este si mai tragic este ca aceste cheltuieli de personal cresc in 2013 la MAPN cu 12.3 % iar la educatie doar cu 10,5 %, tendinta fiind deci ca acest decalaj sa creasca.
In aceste cheltuieli nu sunt cuprinse doar salariile ci si norme de hrana, uniforme sau alte drepturi salariale.

P.S Titlul are bineinteles un sens dublu ("Bolnavi dar in siguranta" si "Bolnavi cu siguranta tarii" adica noi ca si popor avem aceasta boala a sigurantei tarii. Nu pot sa imi explic altfel acest IMENS decalaj).

vineri, 18 ianuarie 2013

Velodrama


Ce ma distreaza cum mare parte a lumii sportive, in special lumea americana, se mira ca Lance se dopa:

Serena Williams: Wow. Watching @Oprah interview. Just WOW

Andy Roddick: Wow..... Oprah comes out very strong!

Triatlonistul Lance, ca ciclist nu i se va mai putea spune fiindu-i retras cam tot ce a castigat, zice ca in anul 2009 si 2010 nu s-a mai dopat. Pai bai texanule in 2010 te placam la Cires daca aveai vreo sansa sa castigi turul. Cu riscul de a face puscarie. Imi puneam curul la bataie pentru curatenia ciclismului, ba! Asa ca mai bine pentru amandoi ca nu te-ai dopat si atunci.
Tuturor virginilor in ale dopajului (atleti, fotbalisti, tenismeni, ciclisti etc) le dedic urmatoarele versuri:

Dragi sportivi din lumea-n treaga
Va blestem si va acuz
Daca nu veniti cu mine
La confesiuni de drog abuz.

Aaaa si am uitat sa zic: mizez All in pe Rafa!